(Recent am citit un articol in care se afirma faptul ca barbatii sunt 100% condusi de femei. Ce gluma buna!)

Femeia, care detine puterea intr-o societate misogina, este cel mai frumos cadou pe care ni-l putea face ‘liberul arbitru’. Noi am ales sa hulim femeile ‘puternice’ si tot noi am ales sa le acordam functii inalte, sa le urcam pe un piedestal, nu pentru a le adora, nu, pentru a putea arunca mai bine cu rosii stricate in ele. Nu am inteles niciodata cursa aceasta nebuneasca la care participa cele doua sexe si care presupune castigarea puterii. Ce reprezinta aceasta putere? Este o lesa aurita, este un obiect de cult magic, este un lucru palpabil? Nu, normal, puterea nu este palpabila (sau este?), este un sentiment incert, este un ecuson invizibil. De ce si-au dorit femeile puterea…pentru a dovedi ceva celorlalti oameni?

Intr-adevar, vocea lor nu se auzea in ‘structurile patriarhale’, dar de ce o simpla dorinta s-a transformat in ceva patologic? Eu chiar cred ca dorinta de putere este o problema grava, ce nu poate fi tratata prin metode conventionale. Este o sete prosteasca, pentru un gen de apa inexistent, pentru un elixir din povestile cu vrajitori. Puterea a fost castigata, in final…Si acum, ce urmeaza? Ea va fi transferata barbatilor, din nou, pentru ca lupta pentru putere sa o ia de la inceput? De ce nu putem lasa la o parte diferentele, de ce nu putem lucra, fara a cauta diferentele dintre sexe? Cine a inventat puterea? Si ce imi aduce mie aceasta putere, cand torn ciorba cu polonicul in farfurii? Acum pot sa trantesc oala de ciorba pe jos, sau cum? Pot sa arunc polonicul in aer si sa ‘intocmesc’ o rascoala ad-hoc in bucatarie? Pot sa ma urc pe masina de spalat si sa agit chilotii barbatului? Pot sa iau bormasina si sa gauresc peretii in nestire, pentru ca detin puterea? Pot sa fac confetti din firimituri de paine si pot sa ragai, cand ma uit la televizor? Pentru ca am puterea? Dar cine are nevoie de ea? Eu nu am si nici nu o sa am nevoie de ea, vreodata.

Nu pot sa inteleg puterea, nu ma intereseaza, chiar…aceasta putere in sine nu imi da puterea de a merge mai departe. Punct. Rog puterea sa iasa din casa mea! Atat.